|
|
-de Sabina Negrut, Biserica Crestina, Vox Domini, Timisoara.
13 Octombrie 2002
"Cine se ceartã, pierde
adevãrul”
(proverb italian)
Antropologia, stiinta care se ocupã cu studiul fiintei umane, încearcã sã clasifice oamenii pe diferite criterii, încadrându-i în diverse tipologii. Astfel, indivizii care se potrivesc unui anumit tipar, pot semãna între ei din punct de vedere fizic, genetic, psihologic, social sau cultural. Cu toate acestea, s-a observat cã si în cadrul unui asemenea grup, oricât de omogen ar pãrea el, existã mari diferente între persoane.
Aceastã variabilitate umanã are un efect benefic în
cadrul grupului, în sensul cã îi asigurã forta
creatoare si astfel, progresul, dar implicã si riscul aparitiei conflictelor.
Si dacã în sânul unei astfel de grupãri relativ
omogene, apar divergente, imaginati-vã ce se întâmplã
într-o comunitate obisnuitã, în care indivizii sunt complet
diferiti si provin din medii culturale variate.
Se spune cã nenorocirile ne unesc, fãcându-ne mai
puternici.
La fel de bine, o ideologie poate aduna discipoli în jurul ei.
Vulnerabilitatea trupului nostru si efemeritatea lui ne fac sã ne
simtim dintr-o datã egali, iar dacã moartea ar fi o fiintã
palpabilã sau o masinãrie, îmi permit sã cred cã
toatã omenirea s-ar uni într-o cruciadã fãrã
precedent, ca s-o zdrobeascã.
Într-o comunitate de credinciosi, lucrurile sunt sau ar trebui sã
fie la fel. Aici, toti membrii primesc adevãrul biblic si cred în
el, constientizând si experimentând dragostea si acceptarea
lui Dumnezeu. Acest lucru îi uneste, fãcându-i sã
simtã si sã actioneze la fel în virtutea credintei.
Vã veti întreba ce se întâmplã cu diferentele
dintre ei? Ele existã mai departe si sunt, asa cum spuneam, utile grupului
respectiv. Devin, însã, periculoase atunci când sunt transformate
în REPERE. Astfel, dacã fiecare dintre membrii unei biserici
ar începe sã-si spunã: „eu sunt mai talentat decât
celãlalt” sau „am dat mai multi bani bisericii decât
ceilalti”,
„cutare nu se îmbracã si nu se comportã ca noi”,
„îmi
place mai mult liderul X” sau „eu, care sunt cineva, n-ar trebui sã
stau de vorbã cu oricine”, s-ar raporta la ei însisi, neglijând
adevãrul care-i uneste. Iar de aici pânã la certuri si
conflicte e doar un pas.
Prin urmare, diferentele dintre noi nu pot fi si nici nu trebuie sterse.
Suntem diferiti pentru cã am fost creati diferiti. Putem însã
trãi în unitate, raportându-ne permanent la Dumnezeu.
Abia atunci vom întelege cã „am fost îmbogãtiti
în El în toate privintele” si cã asta nu ne dã
dreptul sã ne considerãm mai buni decât altii.
- de Gili Indrie
Introducere: oamenii ca fractii
Etapele conflictului:
1.Distantare
2.Polarizare
3.Angajare
Faptul ca suntem unici ne ofera posibilitati nelimitate pt. a ne concentra asupra diferentelor.
Faptul ca se întâlneau în case favoriza separarea bazata
pe loialitatea fata de lideri.
Indicatori ai distantarii:
Ø expresii verbale „eu – tu, noi – voi, ei“
Ø izolarea partilor
Ø întreruperea comunicarii
De acum înainte sentimentele vor influienta cursul conflictului si
nu faptele
Pavel, desi departe geografic, sparge zidul
distantarii initiind refacerea procesului de comunicare cu comunitatea din
Corint.
Indicatori ai polarizarii
Ø crearea unei unitati în jurul propriei cauze – îndepartarea celor indecisi
Ø formarea unei imagini bune – dreptatea si corectitudinea este la noi, pozitia noastra este cea buna, suntem nedreptatiti, victimizati, cautam întelegere
Ø pozitionarea pentru primele lovituri
Când te afli în aceasta faza:
- afinitatile/gusturile/preferintele devin factori polarizatori
- evidentiezi punctele tari ale unora în contrast cu punctele slabe ale altora
- unitatea este definita printr-o cota de uniformitate ridicata
- gradul de toleranta la diversitate este scazut
Pavel cladeste podul distrus dintre grupurile polarizate asezând la început baza obiectiva a lucrarii lui Isus Cristos.
Indicatori ai angajarii:
Ø atacuri surpriza si dorinta victoriei cu orice pret
Ø sfidarea valorilor si cresterea insensibilitatii
Ø distrugere reciproca
În aceasta faza dorinta de victorie/razbunare nu cunoaste limite etice
în alegerea mijloacelor de atac/distrugere.
Pavel îsi apara exclusivitatea paternitatii sale spirituale si dreptul
exercitarii libertatii si flexibilitatii în contextul lucrarii si ataca
spiritul lor schismatic si cultul personalitatii.
Unitatea este în mare pericol atunci când numitorul comun este
dat de numele unui lider/o preferinta comuna/un gust asemanator si nu de persoana
lui Cristos.
Primul factor polarizator major atacat de catre Pavel este asociat cu numele
liderului botezator si formula baptismala – vezi W. M. Branham: invaliditatea
botezului (adultilor) în numele Trinitatii si rebotezarea în numele
lui Isus
Orice alt numitor comun, în afara de loialitatea fata de Isus Cristos,
este un factor de coeziune temporar.
Ce astazi este un numitor comun, mâine poate fi un „divizor”
comun.
Care sunt factorii principali de coeziune ai bisericii noastre? Dar din
grupul tau?
Credinciosia lui Dumnezeu face ca Duhul Sfânt sa distribuie darurile
Sale si sa mobilizeze comunitatea Duhului astfel încât sfintii
sa fie gasiti fara vina în ziua venirii lui Cristos.
Pavel cheama pe cei din Corint la o unitate a carei coeziune si uniformitate
este data de gravitarea tuturor în jurul lui Cristos cel rastignit,
si care îsi gaseste exprimarea într-o comunicare armonioasa, o
mentalitate integratoare si o atitudine conciliatoare.
Aplicatii personale:
Ø Nu voi pune, cu intentie polarizanta, nici-un membru al bisericii sa aleaga între mine si un alt lucrator de la Vox.
Ø Nu voi încuraja, pe cei ce ma simpatizeaza, sa ignore sau sa discrediteze persoana unui alt lucrator din biserica.
Ø Nu voi promova propriul meu „voievodat” în „regatul” bisericii.
Aceasta este o publicatie periodica editata de Biserica Baptista Nr. 9 din Timisoara.
© 13 Octombrie 2002, nr. 102, an IV