|
|
Editorial
Una din trasaturile de baza ale bisericii din vechime a fost marturia crestinilor. In Faptele Apostolilor, ucenicii lui Cristos sunt prezentati ca niste marturisitori cu un impact puternic. Insa acest impact nu era cel al unei institutii pe plan social (i.e. biserica), ci al oamenilor asociati cu credinta crestina.
"Apostolii marturiseau cu multa putere despre invierea Domnului Isus. Si un mare har era peste toti"(Fapte 4:33). Ei nu ar fi avut o astfel de putere de marturisire daca ei insisi nu L-ar fi vazut pe Cristos inviat. Prin contrast, de multe ori marturia noastra e slaba pentru ca suna ca o lectie invatata pe de rost. E ca si cand avem o reteta, "un program de evanghelizare si marturie, in cinci pasi", ca ceva luat din carti de consiliere. Nu marturisim ca niste oameni care ne-am intalnit cu Isus Cristos si cu Dumnezeu. Vorbim despre Dumnezeu, nu-L lasam pe Dumnezeu sa vorbeasca prin noi.
Uneori, chiar daca marturia noastra are putere, oamenilor care nu vor sa-L cunoasca pe Dumnezeu si nu vor sa aiba de-a face cu credinciosii, li se pare nebunie sa incerci sa imiti caracterul lui Cristos, intr-o lume ca cea in care traim. Cand toti fura, tu sa ramai cinstit? Cand multi isi traiesc viata dupa anumite filosofii "moderne", tu sa traiesti dupa o carte scrisa acum doua mii de ani? Cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu se conformeaza sau se adapteaza mai usor la raul din societate.
Lipsa unor lucrari miraculoase din partea lui Dumnezeu, ca in timpuri biblice, (sau uneori refuzul oamenilor de a-L credita pe Dumnezeu pentru unele lucruri iesite din comun pe care El le face) de asemenea slabeste marturia lui Cristos in viata bisericii.
Minunile din Faptele Apostolilor par azi straine si indepartate chiar si pentru crestini. Poate ajungem si noi sa zicem ca si Ghedeon: "Unde sunt minunile despre care ne spun parintii nostri?" Asta e poate tot din cauza nepocaintei si necredintei noastre. Mai e si teologia. Unii crestini spun categoric, "Dumnezeu nu mai face astazi lucrari supranaturale", in timp ce altii cred ca Dumnezeu face o minune atunci cand Il programeaza ei, la "serviciul de vindecare de la ora 5".
Desigur, din perspectiva lui Dumnezeu si a bisericii, cea mai mare minune e schimbarea oamenilor din pacatosi rebeli in oameni nascuti din nou. Acest gen de minune este insa trecut cu vederea de majoritatea oamenilor.
Biserica poate fi puternica si poate indrepta atentia oamenilor spre Dumnezeul care mantuieste numai prin trairea autentica a credintei si prin felul in care stim sa raspundem la obiectiile si intrebarile oamenilor, in loc sa ne multumim doar sa ii invitam la biserica.
Iar acest lucru depinde de cum este relatia noastra cu Domnul, de cat de interesati suntem de felul in care El ne poate modela gandurile, cuvintele, motivatiile si aspiratiile noastre. Si aceasta se poate intampla doar daca ne hotaram sa nu mai fim niste credinciosi mediocri si infranti. Se poate intampla numai daca copiii lui Dumnezeu se pocaiesc, inainte de a astepta sa se pocaiasca lumea.